Copila-de-la-mama ei ne-a prins la cotitura (cu mine iar in gazduiri si ta-‘su pe cu delagatii deci si un sentiment acut de vinovatie), si ne-a exploatat la maxim- muls de sentimente, o destrabalare de iubire, si o cavalcada de ras, par in nas, si picioare in gura in timpului dormitului de vizite la comun.
Din mijocul vartejului de 4 ani m-am uitat la lume ca printr-un ochean, si-am trecut prin:
- o vizita la o prietena veche care s-a mutat de la New York, intr-o casa miraculoasa in care copila pamantului s-a instalat rapid si confortabil;
- o captura simpla dar de zile bune;
- o petrecere la piscina de ziua lui N., care face 9 ani si e idolul copilei pamantului;
- o surpriza la ceas de seara printre minunile din patul cu porci…
Iata cum au aratat toate:
O intrare oarecare intr-o casa ca netoate celelalte.
Spanish style, de la soare la sandale.
“Pentru ca trebuie si florile sa aiba locul lor, mama”
Copila pamantululi se lipeste pe oriunde este caldura.
De dimineata, cu soarele in copaci si liniste pe dinauntru.
Masa de mare angajament.
Captura de uichend, de la un domn cu sensibilitati Ghiorlan.
La gramada, la o petrecere de zi de nastere cu copii si bunici.
La piscina cu apa termala, va rugam, fara diaree activa 🙂
Duamna care nu-i la fel de cool ca mama lor.
