Despre casa Gravel, din pacate, nu se vorbeste aproape deloc; laolalta cu nume cum e Krigler ori Bourbon French Perfume, ea constituie partea frumoasa din #americana, aia care stie ce face, face bine, face mult, si face mereu la fel pentru audienta particulara pe care si-a(u) construit-o.
Cu alte cuvinte, se aseaza la polul complet opus caselor cu staif plin de marketing, cu dinti alb-stralucitori, squeaky-clean din reclame; calitate fara figuri, cum ar veni, conectata nu la timpuri ci la contextul din care vine: in cazul asta, caldaramul New Yorkului, pietrisul din strazile de pe langa port, de pe sub podurile cu saxofoane noaptea, de pe raul Hudson si din fata cluburilor drag din East Village; jumate urban si mirositor, jumate nostalgic si cinematografic, nepretentios, si foarte relevant pentru oamenii carora li se adreseaza.
Istorie
Gravel se lanseaza in 1957 ca brand de coloniale si parfumerie destinat barbatilor; in fapt si reputatie, patronii de azi mentin pozitia ca A Man’s Cologne a fost primul parfum barbatesc american. Casa a fost fondata de Michael B. Knudsen si primele formule, de succes pana azi (sticle vintage se vand cu 5-600$), au fost ale lui. Unii ii dau credit, chiar, pentru abordarea de business unica pe vremea ei: Knudsen s-a dus cu sticlele in mana la un shop de lux pe Madison Blv., si le-a propus un contract de distributie pe care managerul l-a refuzat dar pe care directorul de cosmetice l-a primit si rulat, la Craciunul urmator, ca experiment de piata. Parfumurile au fost un succes imediat, iar cumparatorii s-au raliat in jurul ideii de parfum masculin pana la identificarea categoriei cu brandul, chiar daca in Europa—si chiar magazine universale cunoscute in SUA—se vindeau, deja, foarte-populare Caroane, Piveruri, Florisuri, si altele.
Rezultatul este ca Gravel a devenit un clasic printre entuziasti, si s-a bucurat de-a lungul vremii de sustinatori importanti in lumea newyorkeza, de la Hazel Guggemheim la Johhny Carson.
Dupa ce moare Knudsen brandul intra in hiat, iar businessul e aproape de disolutie pana in momentul in care Georg and Christian Blessing, fani ai parfumurilor si iubitori de istorie urbana, hotarasc sa-l readuca in prim-plan; dupa ani de procese legale si reorganizare strategica, azi casa le apartine si pastreaza numele, formulele vechi, si flaconajul finisat de mana.
Impotriva curentului
- Parfumuri-pseudo-colonie. Intr-o lume unde se ajunge la demente ireparabile (35% concentratie e un enorm pas inapoi pentru parfumerie, indiferent cati profani apreciaza ca le “performeaza” [🤮, pardonscuzatz] parfumul), cateva case se incapataneaza sa pastreze, pe piata, un segment de care s-a uitat: concentratiile mai lejere facute pentru aerisit—si nu sufocat—spatiul pe care-l ocupi. E o practica tipica mai ales categoriilor cu staif voit si prezente discrete—sange albastru, aristocrati nestiuti, imbogagiti recent care inteleg cum e cu “stealth wealth fashion”. De ce-mi plac, personal, formulele mai putin concentrate:
- sunt formule mai simple, mai curate, mai usor de purtat fara grija
- se pot combina
- poti sa te dai cat vrei fara sa fii c*r. Coloniile (sau, ca in cazul de fata, EdP mai la limita de jos) se stratifica altfel, se construiesc mai putin agresiv, se aereaza indiferent de cantitatea pe care o pui pe tine.
- Parfumuri urbane simple. Cam toate lansarile si relansarile includ componente ori frantuzesti, ori directia Dubai; e rar sa vezi concepte fara complicatii, povesti cu zane, ori marketing sforaitor.
- Parfumuri barbatesti. Aici stiti ca nu sunt neaparat un suporter al genderizarii parfumului, mai ales ca purtabilititatea, im cazul celor de fata, este strict neutra; chiar n-au nici un fir de par pe piept parfumurile astea, deci estetic nu pot sa spun ca sunt, in nici o scoala de miros, barbatesti; cu toate astea apreciez pozitionarea. Stiu, e oximoronic ce spun; insa in ultima vreme ma derajeaza mai mult colectiile care se autointituleaza “gender-free”, unisex, etc. cand ele clar sunt create pe studii de piata focusate pe audiente definite strict (ex.fete de 11-14 ani, babetzi care trag de fiare, etc.) decat cele pozitionate masc/fem ori apozitie (sunt si branduri care, pur si simplu, nu vorbesc despre publicul tinta) unde parfumurile sunt inclusive ca stil. Multe de discutat aici.
Top & bottom
#nudatzbanipaprosti’: Accross the Ocean. Constructie ca mai toate de azi, agresiva, fixativ, cunoasteti. 46th Street e cam tot pe-acolo, da’ macar e mai pe smoala.
#asaDA: Hazel (frunza de smochin-verde, echilibrat, purtabil cu Ylang si vetiver curat); Evolution (niste aldehide foarte ciudate, aproape uleioase, sapunos, fructat, evolutie foarte interesanta); A Man’s Cologne (tamaie curata, citrice dulci, ca un chiparos de Toscana).
