CASA

Xinú e o parfumerie-concept. Asta inseamna ca, in afara de faptul ca face parfumuri, mai contribuie si in alte feluri la o idee care insumeaza frumos toata activitatea lor, si spune aceeasi poveste clar, in mai multe feluri, si pe mai multe voci, fara sa creeze cacofonii. De la designul de magazin la designul de ambalaj, de la ingredientele si technicile folosite pana la compozitia in sine si strategia de marketing, totul este construit in jurul triadei bun gust/calitate inalta/sustenabilitate fara compromis. 

Lansata abia in 2016 in Mexico City si accesibila doar la magazinul-concept si pe unul de canalele de distributie nisa online (luckyscent.com), casa e actualmente necunoscuta pe forumuri, unde nu se gaseste decat o recenzie pe doar unul dintre cele 4 parfumuri din colectie.

Creatorii constituie o pereche, sunt amandoi designeri de concept, si au pornit casa Xinu cu ideea fixa de a folosi doar ingrediente si servicii de cea mai buna calitate, si locale. Ei contribuie astfel nu numai la reabilitarea unora dintre comunitatile pe cale de disparitie (cum sunt crescatorii de vanilie mexicana), dar si la promovarea talentului contemporan pe scena internationala- de pilda, designul ambalajului a castigat premiul cel mare la un renumit concurs de design industrial. Insusi numele, Xinú, vine dintr-o limba locala foarte armonioasa, tonala, vorbita de cateva populatii indigene de dinainte de cucerirea Spaniola: Otomi. In otomi, Xinú inseamna, simplu, nas. 

Alegerea de a folosi surse locale este de laudat, intrucat e mult, mult mai ieftin sa procuri, ca parfumeur, ingrediente si sticle din alte parti; mai mult, parerea mea personala e ca cele mai multe ingrediente miros (sau gusta) cel mai bine la ele acasa, asa ca de multe ori calitatea e nu numai asigurata, dar elevata. In plus, toate elementele din ambalaj sunt facute manual in Mexic ori El Salvador, numai din hartie (fara nici un pic de plastic) si alte elemente naturale (ceara, lemn); sticla in sine este suflata si ea manual si conceputa astfel incat, dupa golire, sa poata fi folosita in combinatie cu dopul ca vaza, suport pentru creioane ori betisoare parfumate, etc.

MAGAZINUL

– e intr-un cartier cochet, pe o strada cu ambasade. Intrarea e inchisa si accesul se face prin interfon. Holul de intrare e foarte luminos si plin cu picturi, desene si productii de media mixte care arata, toate, acelasi lucru: (frunze de rododendron; am facut legatura mai tarziu, cand am aflat ca ultima productie e construita in jurul acestei plante).
Din holul de intrare se trece intr-un culoar foarte intunecat, plin de plante vii- ca intr-o jungla. Mai departe se intra pe o scara foarte ingusta, care duc trei etaje mai sus, tot pe semi-intuneric si tot cu pereti in carbune, pana la o cotitura brusca dupa separatorul careia se deschide cel mai interesant magazin de parfum pe care l-am vazut.
Camera principala e lunga, ca un vagon. Pe laturile inguste sunt inscriptii pe pereti care prezinta declaratia de principii, precum si statii de repaos pentru vizitatori. Laturile lungi, in schimb, sunt acoperite pana in tavan si pe aproape toata lingimea de geamuri care dau pe doua terase pline-ochi de plante- aceleasi din care sunt extrase multe dintre ingredientele din parfumuri.

In mijlocul camerei e o masa foarte lunga pe care sunt asezate statiile de testare, atat de bine camuflate si decorate cu obiectele adiacente fiecarui parfum ca nici nu-ti dai seama ca nu esti la muzeu: distilatoare, ingrediente uscate, lupe, atomizoare vechi, carnete de alchimie, sticle si pipete, materiale crude, globuri de sticla, obiecte din lemn, pagini de carti, mostre de concept, desene- toate, dar TOATE, au un rost pentru ca spun o poveste si sunt legate, cumva, de parfumul respectiv.

TESTAREA

– se face de la fresh la oriental, in aceeasi secventa in care se consuma si vinurile, de pilda, si dupa aceleasi principii. Notele de varf se miros de pe patratele de hartie cusuta si spreiata proaspat, care aereaza parfumul si prelungeste perioada in care ele pot fi percepute.

Notele de mijloc se miros mai usor din sticla, si testarea se face din pahar cu fundul gros si rotunjit, unde mirosul, dupa ce varful s-a dus, nu evolueaza cum ar face-o pe piele ori pe alt material organic poros- asa ca mijlocul e mai clar.

Notele de baza, cele mai adanci, se simt cel mai bine de pe lemn- un material poros si usor unsuros, cald, multidimensional, absorbant—cam cum e si pielea. Pentru fiecare dintre cele 4 parfumuri, un designer autohton a conceput niste sticle sinuoase cu multe curburi si gauri pe lateral, fiecare diferita de celelalte, care gazduiesc in gaurile cu dimensiuni unice fiecarei sticle un soi de fus (si el unic pentru fiecare sticla) impregnat cu parfumul respectiv. Multa munca pentru nimic, ar spune unii—dar efectul (in afara de faptul ca strategia si designul functioneaza perfect) e unul de atentie la detaliu, lux, si originalitate.

 

PARFUMURILE

Cele 4 parfumuri din colectie sunt organizate nu dupa data lansarii, ci dupa stil si note si descrise, toate, ca unisex. Delinierea notelor se face dupa cum urmeaza:

Monstera– rododendron, liane, orhidee (verde)

Aguamadera– lemn, cedru, lamaie verde, agava (lemnos)

OroNardo– tuberoza, leandru, galbenele (floral/flori albe)

Copala- fiind parfumul care m-a adus la Xinu, n-a fost de mirare ca m-am oprit la el si-am cumparat o sticla din cele mai mari. Iata impresiile, asa cum le-am notat in recenzia de pe fragrantica.ro:

Vanilia din Copala e—atipic— nota (doar) de top. Parfumul se deschide cu o vanilie realista, umeda, coapta, carnoasa, care e ne/dulce si, suprinzator, nu e combinata cu nimic din ceea ce-i la moda acum pentru vanilie (fum, ierburi, metal). Tot la varf mai e si piperul (cu rol de sustinere), precum si o aromatica cerata (cum e dafinul), ori ceva salvie.
Mijlocul vine destul de rapid (dupa vreo 30m) cu mesquite (un lemn aromat folosit in general la afumaturi), dar proaspat si viu, si sustinut de ceva care mie imi da a nuca noua (cu tot cu iod, lemn, ulei de nuca, si notele laptoase).
Pe la 60-75m intra si baza, cu un copal sincer si puternic, si o tamaie florala (dulceaga si umeda), care tine la nesfarsit insa nu incheie dezvoltarea—dupa inca vreo ora si ceva apare din nou vanilia, si ciclul se reia intr-unul dintre rarele cazuri in care evolutia e circulara.
Proiectia e mica (sub un lung de brat), insa siajul e moderat (2-3m) si longevitatea este suprinzatoare pentru un parfum cu asa mare concentratie de ingrediente naturale- 6-8h pe corp, si pana la 20 pe tesaturi.
In total, o compozitie foarte inteleapta care in loc sa ne dea (inca) un oriental, ofera o aplicatie originala pentru vanilie si o executie a copalului moderna, moderna, moderna.

 

NB: varianta in engleza a acestui text se afla, in mare, in recenzia video de AICI.