Intre vizie la nou-nascuti, timp impletit cu copilul meu racheta, si primavara care in sfarsit s-a instalat, weekendul a fost plin de culoare.
Ceea ce, bineiteles, va doresc si dumneavoastra.
d

Vopseaua care se duce o descopera pe cea de dedesubt, ca niste straturi concentrice dintr-o perla urbana…. sau hidrant.

Copila-racheta s-a uitat la pamantiul meu si-a zis: “mama, de azi imi aleg singura culorile”.

In vizita la straunchiul Bendad, copila’-racheta si copilu’-roca (var-su’) s-au asortat in turcoaz si-au iesit la soare sa plimbe cainii).

Aragaz vechi sub firide nou colorate.

Uite cheia, na lacata/
Gura sa mi-o-nchid, nu poarta.

La Bendad acasa, pana si usile au suflet.

Coltul african de citit cu vedere la curte si printuri traditionale facute cu argila.

Trib intelept, despre ce este vorba in propozitia asta? Ajutati-ma, va rog, sa identific personajul asta despre care nu stiu nimic.