Curatenia de primavara continua- azi am deztelenit nu numai stari de demult (va amintiti primul biletel de dragoste??), ci si legaturi noi (de pilda, ce au in comun un pensionar Australian care a crescut cu George Bush, si subsemnata? – esenta de trandafiri bulgaresti, s.a.m.d), placeri copilaresti (e sezonul la corcoduse), si reinterpretari (azi m-am indragostit, in sfarsit, de Champagne de la YSL).
Un uichend colorat, cu multa familie, distante mari, si planuri grandioase— ceea ce, bineinteles, va doresc si dumneavoastra.
Pe scurt si cu drag,
d
Karma lucreaza prin copila mea, care imi face—din umbrele—colibele pe care i le construiam lu’ bunelu’ Tache, din tablaraie si hlujani, peste tot.
La matusa Belona in curte e ca la ruinele unui templu prietenos si plin de viata.
Muscate.
Sarutul lui Klimt, pe un gard.
Cel mai preferat desert—corcoduse cat o nuca, cu sare grunjoasa, pana ma mananca dintii si matele imi canta.
Licheni de stejar fara stampila IFRA 🙂
Destrabalari colorate cu machiaj nenecesar (adica makeup HAUL, si sa-mi fie rusine)
De cand ma stiu, mi-au placut cimitirele. E calm in ele, si cuminte, si asezat, fara nimic de pierdut si nimic de castigat- ca atunci cand zarurile au cazut si ruleta s-a oprit. Ca atunci cand iti auzi inima batand in timpane. Ca atunci cand ninge.
Cat muritorii se agita cu planuri, ingerii casca de plictiseala.
“Zeitun Parvardeh” e un aperitiv iranian din masline inecate intr-o pasta parfumata de nuci, suc de rodii, si ierburi aromatice.
La piata de duminica, la tarani, rosii de-un kil.
Ultimul miros nou, o amusinare discreta care aterizeaza fix intre castan si salcam, alb, dulce, diafan.
Prietena Grace se chinuie sa ma invete cum sa fac paine cu maia. Mai are de lucru, da’ ne descurcam 🙂
1 comment
Ce frumos arata week end ul tau..cu mult soare si natura…