Dupa ce Molinard a inventat “concreta” in 1925 (adica s-a prins ca se poate comercializa primul rezultat al extractiei cu solventi (VSA, vedeti detalii aici), parfumul solid a devenit cel mai la indemana suvenir cand te intorceai din Franta (ori, egal, calatoreai fara bagaj mult); o chestie ubicua, nesofisticata; de neluat in serios.
In realitate, chiar daca simplist (solinota, in genere), concretul reprezinta materia solida parfumata dintr-un material, dupa ce partile inutile, moarte olfactiv, s-au separat din intreg.
Prin extensie de concept dar si de interes, mai multe firme flexibile ca portofoliu s-au prins ca parfumul solid are si multe, multe plusuri:
- nu are alcool (deci nu usuca, nu e inflamabil, si e halal)
- concretul pur e foarte stabil (nu se modifica, nu rancezeste, etc.), deci are termen de valabilitate mult mai mare decat alte extrase
- nu e nevoie de eforturi/servicii creative ca atunci cand se compune un parfum, si nici materiale greu de obtinut care sa intregeasca formula; e mai ieftin, asadar, de produs, cu impact similar la vanzare
- se poate controla aplicarea, deci nu pateaza
- are prezenta discreta, deci se preteaza la multe
- fiind simplu, se poate marketa ca “natural”
- fiind simplu, se poate propune in scheme de stratificare multi-produs (ori combinatie de mirosuri [vanilie + paciuli], ori combinatie de formulari (solid + parfum spray, cam cum se face cu loturile de parfum + crema de corp)
- se pot face bani buni si din alinierea cu ambalaje speciale (imaginati-va casete din materiale pretioase, forme si inscriptii personalizate, etc.).
- pentru ca mai toti au si parfumuri solide ar fi un dezavantaj pentru tine, ca firma, sa nu extinzi oferta.
– lista poate continua, sunt sigura, desi deocamdata eu atata vad ca avantaje de business; in orice caz, alunecarea s-a facut imediat si iremediabil catre parfumul solid, care astazi —pe langa concretul de la mama lui—mai contine si alte materiale: ceara de albine, rasini, ozokerita (pentru vascozitate), uleiuri mai grase, parafina, si conservanti.
Am aici doua exemple intermediare (mai concrete decat parfumurile solide de azi, insa mai putin pure decat concretele tehnice care ar fi rezultat din extragerea cu solventi a Vaniliei ori, respectiv, din paciuli). Nu le stiu nici contextul, nici varsta, iar la o cautare simpla n-a iesit nimic.
Daca le cunoasteti, va rog, luminati-ma.
(dintre cele doua, doar recipientul cu vanilie a oxidat. Paciuli, in schimb, intact, desi pare cel putin la fel de vechi)
