A venit primavara. Echinoctiul s-a intamplat saptamana asta cand, pentru cateva ore, am asistat cu ochii mariti, ca in fiecare an, la petrecerile persane care au atatea—dar atatea!—in comun cu traditiile romanesti: cantece; mese cu oua vopsite, flori, si bani; dulciuri cu ravase; saritul peste foc, pentru purificare.
Ne-am strans, asadar, sa sarbatorim innoirea, viata, soarele-si, ca un facut, de-a doua zi au explodat toate jardinierele din parcuri.
Va doresc, ca si mie, lumina.
d
Masa traditionala de anul nou include obiecte cu “S” (cel putin 7): mere, otet, monede, usturoi, zambile, oua, o pasta de grau, oglinzi, si- din cand in cand-un acvariu cu pesti.
La cina am fost la prietenii Zahra si Michael, care au adunat de prin calatorii zeci de lucruri de suflet…
Cum ar fi aceste sageti de vanatoare din centrul Africii, unde Michael lucreaza cu ONGuri locale sa ajute cu accesul tuturor la apa potabila.
Pe masa lor de sarbatoare, flori, rodii lucrate in ceramica, si o carte cu poezii de Rumi.
Acasa, o surpriza cu o licoare pe care astept, de multa vreme si cu pofta, sa o testez.
Garofitele au explodat, si, cu ele, aerul din tot cartierul.
Cea mai verde-mirositoare floare din viata mea. Ce e?
Magnolii delicate cu miros catifelat.
